Vantul Ceresc – Sfantul si dumnezeiescul Har

Lucrarea tainica a SfANTULUI Duh face din morti vii si din pacatosi sfin­ti

 

Mantuitorul Iisus Hristos, ca sa faca inteleasa lucrarea sfan­tului si dumnezeiescului Har in sufletul omului, a asemanat-o cu vantul, cu apa, cu focul si cu painea. Sunt patru asemanari: din la­murirea carora vom intelege cum lucreaza in inima omului harul Sfantului Duh.

Invatatul Nicodim, chinuit de setea mantuirii, vine noaptea la Iisus Hristos, ca sa-i faca o marturisire de credinta.

In convorbirea aceasta, Mantuitorul descopera lui Nicodim taina renasterii sau a nasterii din nou. Nicodim, desi era un mare carturar, n-o intelege, pentru ca el gandeste numai la nasterea cea tru­peasca. Domnul insa ii vorbeste despre nasterea a doua, cea din apa si din Duh, care se intampla in taina Sfantului Botez, impreunata cu a sfantului mir, prin sfantul si dumnezeiescul Har.

«Vantul sufla unde vrea»… Nimeni nu-l poate opri, nimeni nu-i poate arata calea, dar in acelasi timp, toti stiu ca fara ajutorul van­tului, viata pe pamant ar fi cu neputinta.

Se spune despre un taran ca era nemultumit de mersul vremii. Odata-i prea cald, altadata prea frig; odata-i prea seceta, altadata-i prea multa ploaie – zicea el. Dumnezeu stia de nemultumirea lui si intr-un an, i-a lasat in grija mersul vremii. Ţaranul a luat comanda si vremea mergea bine sub carma lui. Dupa soare, ploaie si dupa ploaie, caldura, cum cerea pamantul si cum dorea omul. Dar la urma ce sa vezi: la seceris, toate spicele erau drepte si goale, pentru ca omul nostru uitase vantul.

Lucrarea vantului este una din cele mai binefacatoare. Vantul aduce primavara si primeneste aerul; vantul scoate si poarta pe aripile sale mirosul florilor; vantul face de leaga holdele si pomii; vantul imprastie prin aer semintele plantelor; vantul alege graul din pleava. Unde lipseste adierea vantului, aerul e stricat, florile raman fara de roduri fi munca omului e zadarnica.

Acum putem intelege de ce Iisus Hristos aseamana lucrarea Sfantului Duh cu suflarea vantului. Cand traim „linistiti” in faradelegi, cand uitam de Dumnezeu, cand inima noastra s-a racit si a inghetat, atunci vantul ceresc, harul Sfantului Duh ne dezgheata, aprinde din nou pe vatra inimii noastre focul credintei in Dumnezeu si al iubirii de oameni. Nu stim de unde vine si incotro merge, dar el sufla si ne cheama la viata cea noua, la viata cea crestineasca, sfanta si fara de prihana.

Pr. Ilarion V Felea – Pildele Mantuitorului – ed.Fundatia Iustin Parvu – pp.123 -126

Cristina David

Dumnezeu este Iubire

Dumnezeul crestinilor

religia-iubirii-preot-127549

In lucrarea sa intitulata „Religia Iubirii”, parintele Ilarion Felea – teologul si marturisitorul care a murit o moarte de martir la Aiud – a adus „un prinos de lauda Mantuitorului Iisus Hristos ” care ne-a revelat noua prin propria persoana , atat Om cat si Dumnezeu, pe Insusi Creatorul lumii , pe acel Dumnezeu pe care omul nu L-a vazut pana atunci…nu Il intelegea si nu stia cum este. El, Domnul Iisus ne-a invatat sa ne iubim unii pe altii asa cum ne-a iubit El pe noi dupa cum ne spune sfantul Evanghelist Ioan in Evanghelia sa : „Sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu.” (Ioan 15, 12). Preot conferentiar universitar si dr in Teologie Remus Onisor , care prefateaza si postfateaza  cartea tiparita cu binecuvantarea Inalt Preasfintitului Parinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei , afirma ca aceasta carte este fundamentala in domeniul teologiei crestin ortodoxe iar autorul ei, preotul martir Ilarion V Felea este „un model de teolog si marturisitor al credintei”. Acest marturisitor „foarte important pentru Biserica” ne spune el insusi in prefata scrisa de dansul , ca a incercat sa redea esenta si sa demonstreze permanenta crestinismului prin invatatura ortodoxa ce ne lumineaza in privinta salvarii omenirii. Salvarea, mantuirea sufletelor noastre ne vine tocmai prin Iubirea intruchipata de Iisus Hristos. Altfel spus, asa cum inteleg si eu, Iubirea este singura arma impotriva raului caci izvoraste permanent si mantuitor din Bunatatea Lui Dumnezeu. Domnul sa ne lumineze mintea si sa ne imbuneze sufletul, mereu si mereu ! Amin.

parintele-ilarion-felea

„Sunt multe carti din care se poate citi adevarul existentei Lui Dumnezeu”, scrie parintele Ilarion, „cartea cerului instelat, cartea vremii – istoria , cartea inimii, etc. insa invatatura cea mai luminoasa despre Fiinta Lui Dumnezeu, o avem cuprinsa in cartea vietii, in Sfanta Scriptura. Nicaieri nu aflam raspunsuri mai lamurite si mai satisfacatoare la intrebarea : Cine sau ce este Dumnezeu ? – ca in Biblie. De la primul ei verset se spune clar si lapidar, ca Dumnezeu este Creatorul cerului si al pamantului (Facere, 1,1). E prima cunostinta pe care ne-o descopera Sfanta Scriptura despre Dumnezeu.

In Noul Testament intalnim aproape aceleasi numiri date Lui Dumnezeu ca si in Vechiul Testament. Iisus Hristos propaga credinta in Dumnezeu, Creatorul, Dumnezeul cel unic, Dumnezeul parintilor, Dumnezeul cel viu, Dumnezeul proniator, mantuitor si judecator al lumii. El ne mai invata ca Dumnezeu este Domnul slugilor, Stapanul viei, Bunul Dumnezeu care primeste rugaciunile oamenilor si iarta pe fiul care se pocaieste. Dar in Noul Testament, desi avem primita in intregime credinta in Dumnezeul Vechiului Testament, totusi avem si o revelatie noua despre Dumnezeu. Revelatia aceasta este unul din scopurile principale ale intruparii Mantuitorului (Ioan 17:6) . „Nimeni nu cunoaste pe Fiul decat Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste decat Fiul si caruia va voi Fiul sa-i descopere.”(Matei 11:27). Iisus Hristos ne descopera ca Dumnezeu e Tatal nostru Parintele creator si iubitor al lumii si al oamenilor. Descoperirea numelui de Tata si introducerea iubirii parintesti in notiunea de Dumnezeu este una dintre cele mai insemnate revelatii facuta de Mantuitorul. Pe cat de mare, pe atat de simpla. Dumnezeu e Tatal iubitor si noi suntem frati intreolalta si fiii aceluiasi Parinte ceresc. El e Tatal, pentru ca ne-a creeat, ne-a aratat suprema iubire (Ioan 3:16), ne-a facut fagaduinte minunate si ne-a lasat Imparatia Sa mostenire (Luca 12:32) .Aflam si in Vechiul Testament lucruri in care e vorba de un Dumnezeu-Parinte, dar Iisus Hristos subliniaza acest adevar cu o energie si intr-o lumina deosebita. Pe langa iubire, Mamtuitorul mai reveleaza ca Dumnezeu este Duh (Ioan 4:24), e Spirit absolut si independent de orice limita sau materie.

Sfintii Apostoli primesc si propaga doctrina Mantuitorului despre Dumnezeu. Sfantul Apostol Pavel intrebuinteaza cu predilectie cuvintele Dumnezeu-Tatal, care are fata de oameni un scop mantuitor, iar Sfantul Apostol Ioan isi concentraza invatatura despre Dumnezeu in doua definitii clasice, unice, scurte si precise :

„Dumnezeu este Lumina” (I Ioan 1,5) si

„Dumnezeu este Iubire” (I Ioan 4,16)

Dintre toate numirile si definitiile care s-au dat lui Dumnezeu, aceasta din urma este cea mai aproape de inima omului. Dumnezeu este Iubire , Dragoste universala pura si eterna. Fiecare om stie si daca nu stie, simte  ca nimic nu este mai sfant si mai divin ca iubirea. Din sentimentul acesta adanc al iubirii, din experienta ei mistica, oricine poate sa-si dea seama mai bine ce este Dumnezeu si in ipostasul acesta, de Parinte iubitor, bun, sfant, drept, milostiv, in ce legatura spirituala se afla El cu sufletul lui…”

sursa : Religia Iubirii/ Ilarion V Felea – Ed. a 2- a rev. Alba Iulia : Reintregirea, 2009 ,134-136

 

postare si comentarii – Cristina David

 

 

 

Parintele Iustin Parvu – despre cartea „Spre Tabor” a Parintelui Ilarion Felea


Au fost date publicarii cele 4 volume ale lucrarii de capatai a preotului martir (si mare teolog) Ilarion Felea , cu titlul „SPRE TABOR”.

Parintele Arhimandrit Iustin Parvu, staretul de la Manastirea Petru Voda si unul din cei mai mari duhovnici contemporani s-a ocupat indeaproape si cu multa grija de acest eveniment publicistic.

Iata cum caracterizeaza dansul cartea preotului prof. Ilarion Felea:

„ACEASTA CARTE, DUPA PAREREA MEA, ESTE CEA MAI BUNA OPERA A ORTODOXIEI ROMANESTI, DE PANA ACUM. PARINTELE ILARION FELEA ESTE CU ADEVARAT UN GENIU LITURGIC AL TEOLOGIEI ORTODOXE, AL BISERICII ORTODOXE.

SIBIUL SI ARDEALUL AU DAT, INTR-ADEVAR, OAMENI DE INALTA SPIRITUALITATE CRESTINA.
OPERA „SPRE TABOR” ESTE A DOUA, DUPA ACEST TEZAUR AL ORTODOXIEI, CARE SE CHEAMA „FILOCALIA”, FIIND O DESAVARSITA TALCUIRE A FILOCALIEI.”

semnat Protos Iustin Parvu