O vizita la Facultatea de Teologie „Ilarion V Felea” din Arad

O zi minunata de octombrie, ma bucuram de o sedere de cateva zile in Arad si Dumnezeu imi daruise o vreme ca de sfarsit de vara iar eu  cautam sa ma bucur din plin de frumusetea acestei toamne cu caldura ei molcoma, o adevarata vara indiana.. Intre peripluri aveam un scop precis si cu totul deosebit, anume acela de a revizita facultatea de Teologie Ortodoxa din oras ce poarta numele parintelui martir Ilarion Felea. Era pentru mine o datorie de onoare si mai cu seama de suflet .

La facultate se afla in curtea din spate , curte larga, o capela din lemn ce a fost ridicata in stilul specific maramuresan. Intr-acolo imi indrept intai pasii. De-o parte si de alta a aleii care duce spre bisericuta ma saluta razand parca trandafiri si multe alte flori minunate ale caror culori imi incanta privirea. Ma opresc, ma aplec si le inspir adanc  parfumul, apoi le fotografiez.

Parintele Stefan Negreanu statea de vorba cu cativa credinciosi pe o banca la soare. Este un om bland cu o expresie luminoasa si senina pe fata sa. Am stat mult timp „de povesti” cu dansul. Ca si parintele Lucian Farcasiu pe care il cunoscusem cu un an in urma, dansul slujeste la bisericuta de lemn si este profesor la facultate. Am simtit aceeasi caldura si evlavie la dansul fata de parintele Ilarion Felea cum aveam sa aflu la decanul Facultatii, parintele profesor doctor Cristinel Ioja cu care am stat de vorba mai tarziu, care m-a primit cu deosebita prietenie si cu ospetie fara repros in cabinetul dansului. M-a condus apoi intr-o lunga vizitare a facultatii cu ale ei sali de curs si cu aula „Pr Ilarion V Felea” recent renovata  – unde am facut sumedenie de poze spre amintire. Peretii salii sunt impodobiti cu portretele tuturor preotilor profesori care au facut din Facultatea de Teologie a Aradului o institutie de prestigiu. Am aflat de la parintele decan ca au loc aici simpozioane nationale si sedinte organizate cu constiinciozitate de catre corpul profesoral, din dorinta de a continua tradiţia teologica ortodoxa din această parte de ţară, mai precis, a Institutului Teologic (1822-1927) şi a Academiei Teologice (1927-1948).

Am parasit vechea facultate de studii teologice cu un sentiment de bucurie impletit cu liniste sufleteasca stiind ca urma apoi revenirea in seara aceea pentru a participa la slujba vecerniei cu litie din ajunul marii sarbatori a Sfintei Parascheva. Ma invitasera parintele Stefan si parintele Lucian si primisem cu mult drag. Aveam pace binecuvantata in inima si multumire multa in suflet.

Cristina David

Părintele Dumitru Stăniloae şi Sfântul Iustin Popovici, omagiaţi în cadrul unui simpozion internaţional la la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, s-au desfăşurat, în zilele 29 şi 30 octombrie 2013, lucrările unui nou simpozion internaţional, intitulat „Părinţii Dumitru Stăniloae şi Iustin Popovici – Contribuţia lor la reînnoirea Teologiei Ortodoxe”, organizat în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii de Est din Sarajevo (Bosnia-Herzegovina). Acest eveniment se înscrie în cadrul anului omagial dedicat aniversării Părintelui Dumitru Stăniloae, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

SAMSUNG

Simpozionul a debutat cu slujba de Te-Deum săvârşită în capela Facultăţii de Teologie arădene, după care, a urmat desfășurarea lucrărilor acestui eveniment în Aula Magna „Ilarion V. Felea” a Facultăţii.

La începutul manifestării științifice, Pr. Prof. Dr. Ioan Tulcan, decanul Facultății, a adresat un cuvânt de bun-venit oaspeţilor din ţară şi străinătate.

Preacucernicia Sa a evidențiat motivația organizării acestui eveniment academic, subliniind astfel: „Ne-am întâlnit cu toții la Arad, pentru a surprinde frânturi din bogăţia de gândire şi de creație teologică a părinţilor Iustin Popovici (1894-1979) şi Dumitru Stăniloae (1903-1993) și a valorifica critic și creator moștenirea lor teologică”. Totodată, părintele decan a subliniat importanţa parteneriatului dintre Facultăţile de Teologie Ortodoxă din Arad şi Sarajevo, care a făcut posibilă organizarea în orașul nostru a acestei manifestări științifice, cât şi alegerea anului 2013, ca an omagial dedicat părintelui Dumitru Stăniloae în Patriarhia Română, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la nașterea sa și a 20 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

SAMSUNG

În continuare, părintele Tulcan a arătat rațiunea pentru care cei doi teologi au fost puși împreună, spre omagiere academică, prezentând în şapte puncte legătura dintre cei doi „corifei” ai teologiei răsăritene a secolului XX. „În primul rând, a evidențiat decanul Facultății, amândoi au trăit aproximativ în aceeaşi perioadă de timp, cu o diferență de 9 ani între ei, purtând amândoi în conştiinţa lor particularitățile veacului în care au trăit, fapt care se reflectă şi în operele şi atitudinile lor; în al doilea rând, amândoi au pecetluit mărturia lor teologică și misiunea lor bisericească cu pecetea martirajului, suferind amândoi umilințe, persecuții, închisoare, marginalizare; în al treilea rând, amândoi s-au silit să împlinească testamentul primului Congres al Facultăţilor de teologie de la Atena, din anul 1936, care invita teologii ortodocși, să se întoarcă la izvoare, adică la gândirea, etosul și spiritualitatea Sfinților Părinți ai Bisericii (aceștia au unit dogma cu Liturghia, cu spiritualitatea, precum şi cu filantropia); în al patrulea rând, cei doi teologi au fost fascinaţi de Persoana divino-umană a Mântuitorului, punând în centrul teologiei și creației lor teologice pe Iisus Hristos, Dumnezeu – Omul, singura Persoană care putea să vindece omenirea de tarele veacului al XX-lea, elaborând în acest sens, operele lor celebre: părintele Stăniloae – „Iisus Hristos sau restaurarea omului”, Sibiu 1943, iar Sf. Iustin Popovici – Omul şi Dumnezeul-Om, publicată în românește în anul 1998; în al cincilea rând, trebuie să subliniem, că amândoi au gândit o teologie vie, inspirată din viaţa Bisericii şi nu una sterilă sau „de cabinet”; în al șaselea rând, cei doi teologi, l-au înțeles pe om, ca și „chip” al lui Dumnezeu, creat „după chipul Chipului” și în legătură cu acesta, adică după chipul Cuvântului, fără de care legătură, omul nici nu poate fi înțeles până la capăt; în fine, acești teologi amintiți, au prezentat teologia ortodoxă într-o deschidere generoasă spre lume, întrucât aceasta este structurată de rațiunile divine, de lucrările dumnezeiești, prezente în lume. Astfel, Logosul nu este numai în centrul Bisericii și al umanității, ci și în inima cosmosului sau a creației, în general.”

http://www.teologiearad.ro/index.php/ro/manifestari-stiintifice/simpozioane

NOTA – Semnalez o eroare strecurata in articol . Pentru rectificare  precizez ca , in anul 2013 s-au implinit 110 ani de la nasterea marelui nostru teolog Parintele Dumitru Staniloae, care s-a nascut in 29 noiembrie 1903.

articol postat de Cristina David

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” – ARAD Facultatea de Teologie Ortodoxa „Ilarion V. Felea”

Rechemarea la viaţă a unei tradiţii bisericeşti şi culturale teologice de secole

După o întrerupere de peste patru decenii, şcoala teologică de la Arad reînvie sub forma unei Facultăţi de Teologie, în cadrul Universităţii “Aurel Vlaicu”, în toamna anului 1991, ca reînnodare a firului tradiţiei învăţământului teologic academic din Arad, ce îşi are rădăcinile în Preparandia Arădeană (1812) şi Institutul Teologic (1822), respectiv Academia Teologică. Aceasta a fost posibil după 1989, când mai mulţi oameni de cultură şi cu dragoste faţă de instituţiile fundamentale ale comunităţii, au întocmit mai multe memorii şi au întreprins repetate demersuri pentru rechemarea la viaţă a acestei instituţii.

Facultatea de Teologie Ortodoxa Ilarion V Felea din Arad

În primul an de existenţă a Facultăţii de Teologie, respectiv în anul universitar 1991-1992, cursurile s-au ţinut în localul actualului Liceu Sanitar, vis-a-vis de Prefectură, iar în toamna anului 1992 şi implicit din anul universitar 1992-1993, Facultatea de Teologie s-a mutat pe strada Dragalina, nr. 28, unde a avut la dispoziţie suficiente spaţii pentru cursuri, seminarii şi birouri, până în 1996. În toamna anului 1996 – şi noul an universitar 1996-1997, într-un cadru solemn, a avut loc mutarea şcolii teologice universitare, în localul care i se cuvine şi pe care i l-au destinat ctitorii lui. Acest lucru nu a fost simplu, fiind necesare multe demersuri şi chiar un miting de protest al cadrelor didactice şi studenţilor teologi, în frunte cu P.S. Episcop Timotei, în ziua de 8-9 ianuarie 1996.

De atunci, Facultatea de Teologie, care a primit numele profesorului său martir, Ilarion V. Felea, s-a dezvoltat continuu, impunându-se în peisajul academic românesc prin cercetarea științifică a profesorilor săi, prin publicațiile editate: Teologia și Calea Mântuirii, dar și prin simpozioanele naționale și internaționale organizate. Între anii 2002 și 2004 a fost construită capela faultății, care poartă hramurile Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul și Sfântul Mare Mucenic Mina.

Astăzi facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad se bucură de aprecieri multiple pe plan național și internațional atât în mediul bisericesc, cât și în cel laic și al culturii române.

Gasiti intreg articolul aici : http://www.teologiearad.ro/index.php/ro/istoric

 

NOTA  – Pe Site-ul Asociatiei Buna Vestire care apartine Parohiei Sega I din Arad gasim urmatoarele randuri din care putem  constata ca Revista Calea Mantuirii a fost initiata si redactata de Preot Ilarion V Felea intre 5 sept 1943 – 3 iunie 1945  si 1 ianuarie- 22 dec 1946.

Preot in Valea Brad (1927 – 1930), in Arad-Sega (1930 – 1939), unde a ridicat o biserica parohiala, apoi la Catedrala din Arad (1939 – 1958), profesor de Dogmatica si Apologetica la Academia Teologica din Cluj (1937 – 1938) si la cea din Arad (1938 – 1948), rector (1947 – 1948) si iconom stavrofor (1947). A fost redactor al foilor „Biserica si Scoala” (1939 – 1945) si „Calea Mantuirii” (5 Sept. 1943 – 3 iun. 1945 si 1 ian. – 22 dec. 1946) din Arad. A fost arestat si detinut in timpul regimului comunist (6 ian. 1949 – 5 ian. 1950, sept. 1958 – 8 Sept. 1961), fiind condamnat la 20 de ani munca silnica „pentru uneltire contra ordinei sociale” si 20 ani temnita grea pentru „activitate intensa contra clasei muncitoarei si a miscarii revolutionare”.

Regretam din suflet faptul ca in articolul indicat mai jos aparut in 2010 si care mentioneaza reaparitia acestei foi de presa bisericeasca in urma cu 10 ani (acum 13 ani de fapt in 2013), nu se mentioneaza acest lucru deosebit de important, as spune ca s-a facut o greseala prin „omisiune”. Din cate stiu omisiunea a fost rectificata ulterior si voi cauta Nr 15 din anul 2010 al foii, unde se face aceasta referire (la pagina 4 a foii – restituiri istorice- )

http://www.aradon.ro/calea-mantuirii-10-ani-de-la-reaparitie/news-20100429-10424393

Doamne ajuta-ne !

Cristina David

Revenire :

Anul XVIII, Serie nouă Săptămânal editat de Centrul de Studii Teologice-Istoriceşi de Prognoză Pastoral-Misionară al Facultăţii de Teologie Ortodoxă Arad.
Redactor fondator (1935): Preot Ilarion V. Felea. Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Timotei, Arhiepiscopul Aradului



 

Contribuţia lui Ilarion V. Felea la dezvoltarea Teologiei Dogmatice Ortodoxe

Mai jos reproduc un sumar al cartii scrise de Pr Prof Dr Ioan Tulcan -(actualul decan al Facultatii de Teologie din Arad) in care autorul ei prezinta pe Pr Prof. Dr. Ilarion Felea – ultimul rector al vechii institutii aradene.

Facultatea de Teologie Ilarion V Felea din Arad

Pr. Prof. Dr. Ioan Tulcan- Contribuţia lui Ilarion V. Felea la dezvoltarea Teologiei Dogmatice Ortodoxe, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2010, 280 p., ISBN 978-973-752-520-8

Este o datorie de onoare pentru noi toţi să evocăm personalităţile teologice româneşti, regândindu-le opera şi trasându-le rolul pe care l-au avut la formarea şi dezvoltarea teologiei ortodoxe de la noi.

În cartea de faţă avem un astfel de caz fericit, în care actualul decan al Facultăţii de Teologie de la Arad, Părintele Profesor Ioan Tulcan, îl prezintă pe ultimul rector al acestei instituţii, Pr. Prof. Dr. Ilarion Felea (1903-1961), care a predat la Academia Teologică arădeană Apologetică, Dogmatică şi Mistică (1938-1948).

Gândirea teologică a Părintelui Ilarion Felea este expusă în mod sistematic, pe planul „clasic” al unui manual de Teologie Dogmatică: importanţa Revelaţiei pentru Teologia Dogmatică (p. 13-22) şi căile sale de transmitere: Sf. Scriptură şi Sf. Tradiţie (p. 23-36), existenţa lui Dumnezeu şi modurile cunoaşterii Lui (p. 37-46), Sfânta Treime – dogma fundamentală a Bisericii (p. 47-52), învăţătura creştină despre crearea lumii văzute (p. 53-58) şi nevăzute (p. 59-64), antropologia creştină (p. 65-98), Persoana Mântuitorului (p. 99-112) şi lucrarea Sa mântuitoare, cu cele trei slujiri: profetică, arhierească şi împărătească (p. 113-128), actele principale ale acestei lucrări mântuitoare, de la Patimi şi până la Înălţare (p. 129-138), eclesiologia (p. 139-158), mântuirea personală în Biserică prin har, credinţă şi fapte bune (p. 159-182), teologia sacramentală a Bisericii (p. 183-226) şi, în fine, eshatologia (p. 227-258).

Lucrarea se încheie cu două anexe: un CV al Păr. Ilarion Felea (p. 269-270) şi câteva emoţionante evocări ale unor contemporani la trecerea acestuia la Domnul (p. 271-279).

În „Prefaţă” autorul remarcase că Părintele Felea a fost coleg de generaţie, dar şi de idealuri teologice şi bisericeşti cu Păr. Dumitru Stăniloae, având multe puncte în comun cu el în biografia, gândirea şi scrisul său teologic (p. 5). Într-adevăr, această asemănare este izbitoare, ceea ce sporeşte şi mai mult meritul Păr. Prof. Ioan Tulcan – acela de a fi făcut încă un pas spre cunoaşterea mai detaliată a perioadei dificile în care s-a dezvoltat Teologia Dogmatică românească, cu liniile sale directoare comune teologiei ortodoxe, dar şi cu accentele sale specifice.

articol preluat de pe Revista Teologica – Ciprian Iulian Toroczkai

Cristina David

Preot Prof Dr Ioan Tulcan – despre contributia Parintelui Ilarion Felea la imbogatirea Teologiei romanesti

Pr. Prof. Dr. Ioan Tulcan, Contribuţia lui Ilarion V. Felea la dezvoltarea Teologiei Dogmatice Ortodoxe, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad

Este o datorie de onoare pentru noi toţi să evocăm personalităţile teologice româneşti, regândindu-le opera şi trasându-le rolul pe care l-au avut la formarea şi dezvoltarea teologiei ortodoxe de la noi. În cartea de faţă avem un astfel de caz fericit, în care actualul decan al Facultăţii de Teologie de la Arad, Părintele Profesor Ioan Tulcan, îl prezintă pe ultimul rector al acestei instituţii, Pr. Prof. Dr. Ilarion Felea (1903-1961), care a predat la Academia Teologică arădeană Apologetică, Dogmatică şi Mistică (1938-1948).

Gândirea teologică a Păr. I. Felea este expusă în mod sistematic, pe planul „clasic” al unui manual de Teologie Dogmatică: importanţa Revelaţiei pentru Teologia Dogmatică (p. 13-22) şi căile sale de transmitere: Sf. Scriptură şi Sf. Tradiţie (p. 23-36), existenţa lui Dumnezeu şi modurile cunoaşterii Lui (p. 37-46), Sfânta Treime – dogma fundamentală a Bisericii (p. 47-52), învăţătura creştină despre crearea lumii văzute (p. 53-58) şi nevăzute (p. 59-64), antropologia creştină (p. 65-98), Persoana Mântuitorului (p. 99-112) şi lucrarea Sa mântuitoare, cu cele trei slujiri: profetică, arhierească şi împărătească (p. 113-128), actele principale ale acestei lucrări mântuitoare, de la Patimi şi până la Înălţare (p. 129-138), eclesiologia (p. 139-158), mântuirea personală în Biserică prin har, credinţă şi fapte bune (p. 159-182), teologia sacramentală a Bisericii (p. 183-226) şi, în fine, eshatologia (p. 227-258).

Lucrarea se încheie cu două anexe: un CV al Păr. Ilarion Felea (p. 269-270) şi câteva emoţionante evocări ale unor contemporani la trecerea acestuia la Domnul (p. 271-279). În „Prefaţă” autorul remarcase că Părintele Felea a fost coleg de generaţie, dar şi de idealuri teologice şi bisericeşti cu Păr. Dumitru Stăniloae, având multe puncte în comun cu el în biografia, gândirea şi scrisul său teologic (p. 5). Într-adevăr, această asemănare este izbitoare, ceea ce sporeşte şi mai mult meritul Păr. Prof. Ioan Tulcan – acela de a fi făcut încă un pas spre cunoaşterea mai detaliată a perioadei dificile în care s-a dezvoltat Teologia Dogmatică românească, cu liniile sale directoare comune teologiei ortodoxe, dar şi cu accentele sale specifice.

Ciprian Iulian Toroczkai  – in Revista  Teologica – Mitropolia Ardealului

Martiri ai neamului romanesc – Preotul Ilarion Felea , teologul marturisitor

Martiri ai neamului românesc – Preotul Ilarion Felea, teologul mărturisitor

Pentru că nu a vrut să înceteze a mai face religie cu tineretul în biserică, statul comunist ateu a hotărât în anul 1949 să-l condamne pe Părintele Ilarion Felea la 20 de ani muncă silnică “pentru uneltire contra ordinei sociale” şi 20 ani temniţă grea pentru “activitate intensă contra clasei muncitoarei şi a mişcării revoluţionare”.

În închisoarea de la Aiud, Părintele Felea, a fost alături de Părintele Dumitru Stăniloaie, o flacără arzândă a rugăciunii, hrănind pe mulţi pătimitori cu cuvântul lui Dumnezeu cel dătător de viaţă, slujind ori de câte ori se putea Sfânta Liturghie pentru cei aflaţi în întuneric şi în umbra morţii. Părintele Stăniloaie, cucerindu-se de evlavia şi trăirea Părintelui Felea a mărturisit că Părintele Ilarion Felea l-a depăşit.

Născut în 21 martie 1903, în Valea Brad, judeţul Hunedoara, în familie de preot, absolvent al Academiei Teologice din Sibiu în 1932 şi al Facultăţii de Teologie a Universităţii Bucureşti, unde îşi susţine doctoratul cu teza „Pocăinţa. Studiu de documentare teologică şi psihologică”, în 1939, Părintele Felea era un misionar neîntrecut prin cuvântul rostit de la amvon. Era preot în Arad la parohia Şega şi profesor de teologie, fiind rector al Academiei Teologice din Arad. Pe lângă darul vorbirii, Dumnezeu l-a înzestrat şi cu cel al scrisului, opera sa de căpătâi, de o mare valoare teologică, „Spre Tabor”, publicată recent în trei volume, fiind lăsată ca moştenire spirituală generaţiilor ce vor veni.

„Lacrimile spun în graiul lor tainic cât de mult iubim virtutea şi cât de mult urâm păcatul. Pământul îşi are izvoarele, omul lacrimile. Pentru pământ, izvoarele sunt puteri de viaţă şi de rodire; pentru om lacrimile sunt izvoare de înviorare şi înviere duhovnicească, de ispăşire şi sfinţire, de mângâiere şi fericire cerească.

Păcatul ne desparte de Dumnezeu şi ne spurcă; rugăciunea ne spală, ne sfinţeşte, ne deschide din nou calea spre lumina şi iubirea lui Dumnezeu. Cine înaintează în rugăciune, se apropie de Dumnezeu. În rugăciune ne apropiem de Dumnezeu şi Dumnezeu de noi. Rugăciunea e scară spre cer şi cheia minunată prin care se deschide raiul. Omul care stă mult timp în mijlocul florilor, se parfumează de mirosul lor. Aşa şi omul care petrece mult timp în rugăciune, îşi parfumează sufletul cu însuşirile vieţii divine.

Rugăciunea umple inima de frumuseţe şi iubire, de pace şi de bucurie, de sfinţenie şi de toate virtuţile dumnezeieşti. De aceea pe bună dreptate a fost numită sărbătoarea bucuriei. Cine trăieşte o viaţă în rugăciune neîncetată, de trezvie şi de smerenie, poate prăznui în fiecare zi şi în fiecare ceas, în inimă, în chip tainic, o sărbătoare de bucurie” – Pr. Ilarion Felea, Spre Tabor

Şi pentru a trăi o sărbătoare de bucurie veşnică, pe data de 18 septembrie 1961, Domnul l-a chemat la El. Îmbrăcat în slavă şi mantie de mucenic, în urma chinurilor îndurate, Părintele Ilarion a urcat din Biserica luptătoare de la Aiud în cea triumfătoare din ceruri.

MARIAN Măgureanu

Ilarion Felea – autobiografie

Ilarion Felea


Autobiografie

M-am născut în comuna Valea-Bradului raionul Brad, regiunea Hunedoara, după spusele mamei mele, în vinerea de Florii, din anul 1903, când în calendar este pomenit cuviosul Ilarion cel Nou. Dacă data aceasta e cea adevărată atunci, atât matricola stării civile din Brad care arată data naşterii mele la 13 Aprilie (stilul nou), cât şi matricola botezaţilor parohiei Valea-Bradului care fără să precizeze data naşterii mele arată ca zi a botezului meu data de 31 Martie, 1903 (stil vechi), sunt greşite. Tatăl meu, născut în Ciuruleasa Abrudului a fost preot (decedat la 21 ianuarie 1920, în vârstă de 62 ani), iar mama mea Marta s-a născut în Valea-Bradului şi a decedat în 1952, în vârstă de 86 ani. Am fost la părinţi 9 copii (al zecelea: Gheorghe, cel mai mare, a murit în vârstă de 6 ani la Ciruleasa), 6 feciori şi trei fete: 1. Ioan, doctor în Teologie, fost preot în Pecica şi duhovnic al Internatului Facultăţii de Teologie din Bucureşti, mort în bombardamentul aviaţiei engleze asupra Bucureştilor la 4 Aprilie 1944 şi îngropat într-o groapă comună, fără ştirea noastră, în cimitirul protestant Ghiuleşti; 2. Victor (n. în 1892) e profesor de matematici în Oradea şi Arad, licenţiat în matematici şi doctor în Drept; 3. Maria, e soţia preotului Miron Popovici din Mihăleni (raion Brad); 4. Aurelia, măritată cu meseriaşul Ilie Paicu din Brad, amândoi sunt decedaţi; 5. Miron, Doctor în Drept a fost avocat în Pecica şi în Arad, acum e pensionar în Arad; 6. Elisabeta a fost căsătorită cu Cornel Grozescu fost comisar de poliţie; 7. Eu, Ilarion-Virgil; 8.Gheorghe, licenţiat în Drept, a decedat la Odesa în 21 octombrie 1941 ca maior magistrat; 9. Traian, profesor de muzică în Dumbrăveni, Arad şi Cluj.

Cel dintâi învăţător al meu în şcoala confesională primară din Valea Bradului, clasa I, a fost Valer Demian, fiul protopopului Vasile Demian din Brad. Apoi învăţătorul Petru Mateş din Valea-Bradului, fiul cantorului Ioan Mateş. În toamna anului 1914, când a început întâiul război mondial, m-am înscris la Gimnaziul ortodox român din Brad şi l-am terminat între anii 1914-1918. Am avut de profesori pe Dr. Ioan Radu, Vasile Boncu, Ioan Cheri, Vasile Stoia, Ştefan Albu şi Dr. Pavel Oprişa, cel mai iubit şi mai respectat.

În toamna anului 1918 m-am înscris pe clasa a V-a la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov unde am urmat cursurile până la Crăciun. Unindu-se atunci Ardealul cu Ţara-Mamă (Vechiul Regat), m-am întors la Brad unde s-a deschis pentru întâia oară clasa a V-a la liceul „Avram Iancu”. La Brad am isprăvit şi clasa a VI-a de liceu, clasele VII-VIII, precum şi bacalaureatul le-am făcut la liceul „Moise Nicoară” din Arad (la Brad numai în anii următori s-au deschis clasa VII-VIII).

În toamna anului 1922 m-am înscris la Academia de Teologie „Andreiană”din Sibiu, pe care am absolvit-o în iunie 1926. Aşa au dorit părinţii şi aşa am dorit şi eu: să studiez Teologia şi să mă fac preot. Aşa se explică şi continuarea studiilor, pentru îmbogăţirea cunoştinţelor, mai întâi la Facultatea de Litere şi Filozofie din Cluj (1927-1929) până în preajma licenţei, cu subiectul „Arta poetică a lui Horaţiu”, apoi la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1930-1932) unde mi-am luat licenţa cu subiectul „Mântuirea din punct de vedere ortodox, catolic şi protestant”, în toamna anului 1932, apoi între 1927-29, pentru examenul de doctorat în teologie pe care l-am luat „Cum laude” (9), în toamna anului 1939, cu subiectul tipărit: „Pocăinţa, studiu de documentare teologică şi psihologică” (Editura Arhiedecezana-Sibiu).
De la 15 Ianuarie 1927- 31 August 1927 am funcţionat ca profesor suplinitor la Liceul „Avram Iancu” din Brad. Am suplinit ore la Latină, Fizică şi Psihologie.

La 23 Iulie 1927 m-am cununat în biserica din Crişcior, cu Valeria, fiica învăţătorului Confesional şi apoi notar comunal din Crişcior: Ioan Faur şi Elisabeta născută Toda.

Între 25-26 Iulie 1927 am fost hirotonit diacon şi preot duhovnic de către mitropolitul Dr. Nicolae Bălan, în capela Mitropoliei, din Sibiu.

În 6 August 1927 am fost instalat preot în comuna mea natală: Valea-Bradului, unde am slujit poporenii mei până la 31 August 1930, când m-am mutat prin alegere, ca preot în Arad, cartierul Şega. Aici am păstorit până în 1939 iunie 1, când am fost mutat ca paroh în Arad-centru, unde am servit până la 31 Martie 1941.

În anul şcolar 1937-1938 am fost profesor suplinitor la catedra de Dogmatică de la Academia de Teologie din Cluj.

În anii şcolari 1938-1948 am fost profesor de Teologie Dogmatică, Apologetică, Mistică (în câţiva ani am predat şi Morala şi Omiletica practică) la Academia de Teologie din Arad. Între 1 Iulie 1947 şi 31 Decembrie 1948 am fost rector al Academiei de Teologie din Arad, când Academia s-a desfiinţat prin legea învăţământului şi contopită cu cea din Cluj.
Între 7 III – 20 VIII, 1945 am fost internat în lagărul de deţinuţi politici de la Caracal. Între 6. I. 1949 – 6. I. 1950 am fost deţinut şi condamnat „pentru nedenunţare”; întemniţat în Arad, Timişoara şi Aiud. Am fost scos din învăţământul teologic şi din bugetul statului „pentru atitudine nedemocratică”(?!). Am rămas preot al Catedralei şi al bisericii revenite din Arad, recunoscut iarăşi în buget cu 1 Martie 1952, şi redactor al calendarului eparhial (Îndrumător) din 1951 până în 1956 (inclusiv). 3-4 IX, 1952 – o nouă deţinere. În total – trei percheziţii domiciliare şi trei arestări.

Am redactat „Calea Mântuirii” în 1935 (20 numere) şi în 1943-1947 şi Biserica şi Şcoala în 1939 (VI) – 1947, când s-au sistat. Am colaborat la: Telegraful Român (Sibiu), Revista Teologică (Sibiu), Viaţa Ilustrată (Sibiu-Cluj), Duh şi Adevăr (Timişoara), Lumina Satelor (Sibiu) şi la ziarele din Arad.
Lucrări tipărite:

Broşuri de popularizare: Beţia Arad 1931; icoane alese din viaţa Ortodoxiei Arad 1933; Drumul Crucii în colaborare cu preot F. Codreanu, trei ediţii, culegeri de rugăciuni şi cântări pentru creştinii care merg la mănăstire, două ediţii; Catehism creştin ortodox – până în 1958 în patru ediţii (43.000 exemplare), Sfintele Taine Sibiu 1946; Biserica – Împărăţia lui Dumnezeu Sibiu 1947 (tipărită dar confiscată, neavând se pare aprobarea cenzurii), Calendarele cu tâlcuirea Sărbătorilor 1951 – 1956 – gata de tipar: Despre eretici şi eresuri; Parabolele Mântuitorului.

Studii şi lucrări omiletice:

Convertirea creştină Sibiu 1935; Critica bisericii Baptiste Sibiu 1937; Dumnezeu şi sufletul în poezia română contemporană Cluj 1937; Teologie şi preoţie Arad 1939; Pocăinţa (teză de doctorat în teologie) Sibiu 1939; Paisie şi Paisianismul Cluj 1940; Duhul adevărului, lucrare premiata de Academia Română, două caiete Arad 1943 şi Religia iubirii, Arad 1946.

Pentru cultul divin:

Antologhion, Arad 1946 (10.000 exemplare); Carte de rugăciuni Arad 1945 – în 50.000 de exemplare (în colaborare cu preot F. Codreanu).

Pentru catehizare am iniţiat şi am redactat, împreună cu preoţii: F. Codreanu, V.Mihuţui, P. Bogdan, D. Tudor şi C. Mureşan, Programa analitică a religiei în şcoala primară şi pe baza ei, aprobată de Episcopul Andrei Magieru s-au tipărit manualele de religie pentru elevii şcolilor primare, cl. I – VII, Arad 1940.

Pentru viitor, dacă-mi ajută Dumnezeu în pregătire: Spre Tabor, colecţia de predici în patru volume: Pregătirea, Curăţirea, Luminarea şi Desăvârşirea[1]; Religia şi cultura; şi cu voia lui Dumnezeu: Calendarul Bisericii cu Vieţile Sfinţilor. Iar dacă va mai rămâne timp, o nouă ediţie pentru Duhul Adevărului şi pentru Religia Iubirii.

Preot Ilarion Felea, Arad, mai – iunie 1958.[2]

Notă: Părintele Ilarion V. Felea a murit martirizat în închisoarea Aiud, în anul 1961.

[1] Lucrarea Spre Tabor a văzut lumina tiparului abia în 2007, prin bunăvoinţa fiului acestuia, Ioan Felea, urmând să apară în curând şi ultimul volum Desăvârşirea.

[2] Extras din Jurnalul Părintelui Ilarion Felea, aflat în manuscris.

NOTA autoarei– Acest gen de autobiografie era cerut spre alcatuire de catre autoritatile comuniste tuturor celor care prezentau „un pericol” pentru clasa muncitoare si drepturile ei. Vezi Autobiografia Parintelui Arsenie Boca